Care sunt cele mai comune alimente contrafăcute. Frauda alimentară

„Frauda alimentară reprezintă înlocuirea deliberată și intenționată, inexactitatea, falsificarea sau contrafacerea produselor alimentare, a materiilor prime, a ingredientelor sau a ambalajelor plasate pe piață pentru câștiguri economice. Include toate tipurile de fraude alimentare. De exemplu, diluarea unui produs alimentar, adăugarea unei substanțe mai ieftine la un produs alimentar procesat scump”, a precizat Milan Dopuda, Adriatic Balkan District Deputy food project manager, Bureau Veritas.

Oficialul a precizat că problema fraudei alimentare trebuie să reprezinte un semnal de alarmă atât pentru producători cât și pentru guvern și consumator.

„Frauda alimentară trebuie să fie un motiv de îngrijorare atât pentru producători cât și pentru guvern si consumatori. Persoanele care fac astfel de fraude nu fac rău doar pieței, ci și consumatorului, deoarece, acesta va căpăta un gust greșit al alimentelor”, a precizat Milan Dopuda.

Analistul menționează că cele mai frecvente cazuri de fraudă alimentară se regăsesc în:

-uleiul de măsline care este un produs foarte ușor de alterat prin adăugarea unui alt tip de ulei și aditivi alimentari;

-lapte – formula laptelui care conține melamină sau contaminanți, peștii sau fructele de mare unde cea mai mare parte a încălcării implică identificarea greșită a speciilor;

-mere și sucul de portocale intră în categoria produselor ușor de fraudat. În acest caz s-a constatat că sucurile de fructe alterate pot conține ingrediente artificiale, cum ar fi sulfatul de potasiu, glutamatul monosodic sau zahărul de porumb, iar o altă modalitate de a modifica calitatea sucurilor este aceea că sucurile 100% naturale pot fi amestecate cu umpluturi ieftine pentru a reduce prețurile;

-mierea reprezintă un aliment extrem de ușor de alterat prin amestec cu sirop de porumb, sirop de zahăr, sirop de glucoză și alte ingrediente care nu conțin miere;

-vinuri – diferite amestecuri de struguri sau alte substanțe chimice pot fi adăugate vinului de calitate inferioară pentru a-i oferi aspectul unui produs de calitate superioară;

-carnea, poate conține adaos de apă sau de colorat pentru a face ca un produs inferior să pară a fi un produs de calitate superioară;

România se clasează pe locul 4 la numărul de certificări IFS (International Food Standard) în Europa Centrală și de Sud-Est, cu aproximativ 213 certificări, acest număr reprezentând însă jumătate din potențialul țării, a precizat Ionuț Nache, directorul INAQ Consulting, reprezentant IFS România.

„Suntem pe un trend bun, ne clasăm pe locul 4 în Europa Centrală și de Sud-Est, avem o creștere în jur de 7%, ceea ce este bine, însă perspectiva și potențialul bineînțeles că sunt cel puțin la jumătatea Poloniei, care a ajuns deja la 800 de certificate. Noi avem undeva la 213 certificări, iar potențialul României este în mod clar mai mare, 500 de certificate am putea să atingem ușor”, a menționat Ionuț Nache, la o conferință pe tema certificărilor alimentare.

Oficialul a mai precizat că țări precum Ungaria sau Cehia au un număr dublu de certificări IFS, comparativ cu România.

„Ungaria sau Cehia sunt undeva la dublul numărului de certificate din România și sunt țări cu un număr de populație și suprafață jumătate cât România, deci trendul este bun”, a subliniat Ionuț Nache.

„Ce înseamnă o certificare de produs pentru consumator, ce inseamnă ca și o garanție dată de o terță parte specializată? Este tocmai această încredere că ceea ce se consumă respectă întru totul legislația țării respective, respectă partea de calitate și de siguranță a alimentului și – mult mai important – respectă cerințele clientului. Drept pentru care produsele certificate IFS sunt niște produse validate, în conformitate cu rețetele respective, cu legislația națională și legat de ingredient și materii prime se respectă întru totul rețeta și standardul de produs”, a precizat oficialul.